Cum se ajunge la a patra bază A patra bază în matrimoniale indiene Consimțământ, consimțământ, consimțământ. Semnificativ rămîne faptul că la urnele roşii, de calitate superioară, s-au întrebuinţat drept capac castroane şi farfurii exclusiv din pastă roşie bună, pe Fig. Dar, orientîndu-ne după planul şi dimensiunile bordeiului săpat în întregime, după lipsa cuptorului de piatră din interior, după felul vetrei de foc şi mai ales după cioburile negricioase-cenuşii, fără ornamente, aflate chiar pe podină fig. Mâinile vă curgeau în sus și în jos unul pe celălalt?

datând prima bază a 2-a 3

ŢIGĂRA 6 diferenţiere cronologică ori de altă natură între aceste două categorii de urne, net distincte ca formă, pastă şi ardere, nu se poate face în stadiul actual al cer¬ cetărilor şi nu se ştie în ce măsură ar putea fi sau nu justificată. Cu toate acestea, n-ar fi cu totul exclusă putinţa existenţei unei diferenţieri de ordin cronologic ori social în cadrul acestor două tipuri de vase.

Deși teorema i se atribuie astăzi filozofului și matematicianului grec antic Pitagoracare a trăit în secolul al VI-lea î.

Totdeauna urnele au fost acoperite, dar nu cu capace speciale, anume făcute şi potrivite după dimensiunea gurii vaselor, ci cu farfurii, castroane, funduri de oale etc. Semnificativ rămîne faptul că la urnele roşii, de calitate superioară, s-au întrebuinţat drept capac castroane şi farfurii exclusiv din pastă roşie bună, pe Fig. O importanţă deosebită are vasul care acoperea urna nr.

Cele 4 baze ale întâlnirilor în scena de întâlniri din India

Dată fiind întinderea redusă a suprafeţei explorate şi numărul mic de mor¬ minte descoperite pînă acum, nu putem încă preciza dacă înmormîntările erau făcute după o anumită ordine în cadrul unui plan al cimitirului, deşi se pare că unele indicii ar exista în acest sens, ori erau grupate după oarecare criterii de ordin social sau de înrudire.

Tot în afara mormintelor, în suprafaţa A fig.

Groapa bordeiului începe la 0,40 m sub nivelul actual al terenului şi pătrunde pînă la adîncimea de 1,80 m, oprindu-se în stratul de lut galben virgin. Podeaua era făcută din pămînt bine bătut şi cu lipitură.

Northsound 1 dating, deşi n-a putut fi prinsă în săpătură, e de presupus că a fost pe latura opusă vetrei, adică pe latura de sud. Găuri de pari ori de stîlpi de susţinere nu s-au constatat.

ŢIGĂRA 6 diferenţiere cronologică ori de altă natură între aceste două categorii de urne, net distincte ca formă, pastă şi ardere, nu se poate face în stadiul actual al cer¬ cetărilor şi nu se ştie în ce măsură ar putea fi sau nu justificată. Cu toate acestea, n-ar fi cu totul exclusă putinţa existenţei unei diferenţieri de ordin cronologic ori social în cadrul acestor două tipuri de vase. Totdeauna urnele au fost acoperite, dar nu cu capace speciale, anume făcute şi potrivite după dimensiunea gurii vaselor, ci cu farfurii, castroane, funduri de oale etc.

Dacă la acestea mai adăugăm şi cioburile de pronunţată factură prefeudală timpurie, găsite chiar pe podea fig. Cît priveşte materialul arheologic roman din pămîntul de umplutură, el trebuie să fi căzut înăuntru, fie o dată cu prăbuşirea datând prima bază a 2-a 3 din pereţii bordeiului, după părăsirea acestuia, fie în urma unei nivelări a terenului.

datând prima bază a 2-a 3

Fibula cu ancoră, puternic arsă, a putut de asemenea ajunge în groapa bordeiului în aceleaşi împrejurări ca şi restul materialului roman, în urma distrugerii unui mormînt de incineraţie, unde ea dragă potter dacă te-aș întâlni pusă ca piesă de inventar.

Astfel, atît această fibulă, cît şi fragmentele de cărămizi şi cioburile de vase romane e de presupus că sînt străine de epoca în care era locuit bordeiul şi nu afectează datarea lui, decît în sensul unui terminus post quem.

datând prima bază a 2-a 3

Nu dispunem încă de material destul de concludent pentru o datare mai precisă a acestor bordeie. Dar, orientîndu-ne după planul şi dimensiunile bordeiului săpat în întregime, după lipsa cuptorului de piatră din interior, după felul vetrei de foc şi mai ales după cioburile negricioase-cenuşii, fără ornamente, aflate chiar pe podină fig.

IV — VI. Existenţa acestor bordeie aici, explicabilă numai în vremea cînd terenul nu mai era folosit pentru înmormîntări, dovedeşte că pe locul cimitirului de altădată s-a ridicat în epoca prefeudală timpurie o aşezare cu locuinţe-bordeie, aparţinînd probabil unei populaţii străine, care nu cunoştea destinaţia de odinioară a locului de la marginea «Cuntenitului ».

Teorema lui Pitagora

Informaţii mai precise şi în această problemă, care îşi are importanţa ei istorică în cadrul com¬ plexului de la Sopor, aşteptăm să obţinem în cercetările viitoare. Pe terenul săpăturilor, dar mai cu seamă în cuprinsul suprafeţei B, pînă la adîncimea de 0,30 m s-au găsit şi cioburi de vase, care, după formă, ardere şi tehnica pastei aparţin aproximativ secolelor XIII — XV fig.

datând prima bază a 2-a 3

Cu ocazia unei cercetări de suprafaţă făcută de K. Horedt la Frata, unde urma să se constate întrucît este îndreptăţită localizarea aşezării Frata, amintită de Rogerius în Carmen miserabilepe teritoriul localităţii actuale care poartă acelaşi nume, s-a putut stabili că lipsesc orice fortificaţii în împre¬ jurimile satului actual.

Frata amintită de Rogerius, după cum rezultă şi din conexul textului, trebuie localizată undeva în apusul şi nu în centrul Transilvaniei.

Tot cu acest prilej s-a achiziţionat inventarul unui mormînt scitic, descoperit prin între Sopor şi Frata, inventar compus dintr-un akynakes de fier cu antene, un datând prima bază a 2-a 3 de lance şi opt vîrfuri de săgeţi din fier, bronz şi os. ŢIGÂRA 8 monede una de la Antoninus Pius şi alta de la Marcus Aureliusfibule, podoabe, ca şi întreg materialul ceramic arată limpede că el aparţine epocii stăpînirii romane în Dacia.

Data de emisiune a celor două monede indică un terminus post quem al existenţei cimitirului, care începe probabil numai în a doua jumătate a seco-lului II e. Urna cu trei torţi, paharul de sticlă şi mai ales fibula în formă de ancoră, frecventă îndeosebi în prima jumătate a secolului III e.

Date mai precise în legătură cu începutul şi încetarea înmor¬ mîntărilor în acest cimitir, a cărui limită cronologică superioară ar putea fi eventual împinsă mai înainte, rămîne să ne furnizeze săpăturile care vor urma.

Pentru cele două morminte descoperite în s-a propus datarea lor la sfîrşitul secolului III şi prima jumătate a secolului IV, pe baza analogiei urnelor cu Lechinţa de Mureş, a cerceilor cu cei găsiţi în necropola de la Poieneşti şi a pandantivului cu plăci romboidale 1.

datând prima bază a 2-a 3

Inventarul mormintelor dezvelite în nu cuprinde însă elemente care ar permite o datare atît de tîrzie a cimitirului. O importanţă incontestabilă pentru problema atribuirii etnice a acestui cimitir, pe lîngă fragmentul de vas decorat cu brîu alveolat şi în afară de urna lucrată cu mîna, o prezintă ceaşca dacică folosită drept capac de urnă. Ea aruncă de la început o lumină sigură asupra caracterului etnic al populaţiei îngropate aici.

datând prima bază a 2-a 3

Dacă ţinem apoi seama de poziţia relativ retrasă a cimitirului, în interiorul Cîmpiei ardelene, departe de marile artere de comunicaţie şi de centrele urbane ale vremii, precum şi de ritul de incineraţie practicat, acest cimitir trebuie atribuit fără ezitare populaţiei băştinaşe dacice din epoca romană.

De aici rezultă importanţa acestei descoperiri, care arată nece¬ sitatea continuării pe scară largă a dezvelirii cimitirului de la Soporul de Cîmpie, ce promite să aducă informaţii de mare valoare referitoare la existenţa populaţiei autohtone în Dacia din timpul dominaţiei romane.