Putem vorbi, prin urmare, de o adevărată normă oficială, specifică reprezentanţilor administraţiei, caracterizată prin simplificarea perifrazelor şi a sintagmelor determinative la sintagme apozitive şi la compuse. În Spania, exista cerința ca toate vânzările să fie efectuate prin intermediul unui centru de vânzare prin licitație și notele de vânzare erau disponibile. Succesul politicii comune în domeniul pescuitului depinde de conceperea și punerea în aplicare a unui sistem eficace de control. Figura 5 Ponderea navelor din flota UE dotate și nedotate cu echipamente de monitorizare prin satelit, pe categorii de lungime Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor din registrul european al flotei. Limba, context, traducere - rolul contextului în traducere; - tipuri de traducere.

Unele distorsionări apar chiar în documente oficiale din prima jumătate a secolului al XIX-lea. De exemplu, deţinem atestarea Uliţa Prundului din şi dindar şi uliţa Prundul din Într-un dosar datând din anulam găsit atât sintagme determinative, specifice stilului popular, cât şi sintagme analitice, caracteristice stilului oficial: Dealul Osoiului 12vPârâul Osoiului 12vdar şi pădurea Osoiu 17v ; pârâul Slatinei 12rdar şi Pârâului Slatina 43v. Uneori, toponimele par lipsite de logică. Redăm aici doar un caz întâlnit de noi: Vatra satului Stânca devine, în acelaşi registru agricol, Vatra sat Stânca De exemplu, în acelaşi sat Lunca, subiecţii care au răspuns la întrebările din chestionarul toponimic au folosit sintagmele determinative Pârâul lui Vartic, Dealul lui Vartic, deşi am găsit în documente sintagmele apozitive Pârâul Vartic41, Dealul Vartic Un caz evident de sintaxă toponimică specifică stilului oficial este cel al denumirilor de străzi, unde se păstrează tot mai puţine sintagme cu determinantul în genitiv: de exemplu, Târgul Cucului este astăzi, simplu şi comod, Târgu Cucu Iaşi.

Această tendinţă se impune treptat şi în toponimia rurală deoarece, în ultimul timp, oficialităţile dau nume uliţelor satului, nume care, de cele mai multe ori, sunt altele decât cele pe care le mai folosesc încă majoritatea sătenilor.

Termenul uliţă este înlocuit de stradă şi fundătură. Dacă, în sistemul toponimic popular, oamenii denumesc uliţele având, de regulă, ca reper numele localnicului care stă în capătul uliţei sau numele persoanei considerate de către vorbitori ca fiind mai cunoscută, mai importantă dintre toţi cei care locuiesc pe uliţa respectivă, denumirile oficiale sunt date, de obicei, într-un viteză datând 2 jogos arbitrar, după modelul sistemului toponimic urban; astfel, unele navă de dating uliţe poartă numele unor personalităţi marcante sau nume de sfinţi: Strada Mitropolit Varlaam, Strada Sfânta Teodora satul Lunca etc.

Probabil că aceste noi denumiri se vor impune treptat în limbajul sătenilor.

Portugalia

Putem vorbi, prin urmare, de o adevărată normă oficială, specifică reprezentanţilor administraţiei, caracterizată prin simplificarea perifrazelor şi a sintagmelor determinative la sintagme apozitive şi la compuse. Astfel de echivalente ilustrează tendinţa, în limbajul localnicilor, de trecere de la structuri sintactice sintetice la cele analitice în primul caz şi de la sintagme determinative la sintagme apozitive în al doilea.

Institutul geografic al Armatei. Bucureşti, — Seria A. Arhivele Naţionale Bucureşti. Atlasul Moldovei. Istoria cuvintelor.

Geografia fisică a Daciei moderne. Ediţie îngrijită, note şi variante, glosar şi bibliografie de Iorgu Iordan şi Elisabeta Brâncuş. Studiu introductiv de Iorgu Iordan. Pe drumuri de munte. Munţii flişului dintre valea Moldovei şi valea Bistriţei.

Studiu geomorfologic [Teza de doctorat]. Ion Creangă. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Gheorghe Ungureanu. Toponimie românească, Bucureşti: Editura Academiei R.

Letopiseţul Ţării Moldovii de la domnia întîi şi pînă la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat voevod Ediţie ciritică de Aurora Ilieş şi Ioana Zmeu. Studiu introductiv de Aurora Ilieş. NUŢĂ, I. Terminologie viticolă în limba română. Denumiri pentru soiuri de struguri. Rezumatul tezei de doctorat.

  • Etica întâlnirii unui pacient
  • Portugalia - Wikipedia

Studii de dialectologie şi toponimie. Bucureşti: Editura Academiei R. Lumea transilvană a lui Ion Creangă. Cluj-Napoca: Editura Virtus romana rediviva P. Tablou de 40 mănăstiri şi schituri din Moldova şi cu arătarea moşiilor ce aveau ele în The aim of the viteză datând 2 jogos is to elucidate the problem of the verbal word combinations, which is of great theoretical and methodological significance.

This formula is specific for French verbal phrases, while in Romanian it firstly includes free word combinations and only secondly phrasal verbs and idiomatic expressions.

În limba franceză, această formulă este specifică pentru locuţiunile verbale, pe când, în limba română, formula în cauză include, în primul rând, îmbinări libere, şi, în rândul al doilea, locuţiuni verbale şi expresii idiomatice.

Într-o veche indoeuropeană, susţine A. Expresii de felul acesta se întrebuinţează în diferite limbi, chiar şi în limba română. Martin ». Limba oglindeşte aici, cu o relativă fidelitate, modificările petrecute în felul de viaţă al oamenilor. Luând în consideraţie faptul că termenul locuţiune denumeşte un anume fenomen de limbă ce trebuie să dezvăluie, în mare măsură, particularităţile lui definitorii, vom aminti că acelaşi fenomen a întrunit, în literatura de specialitate, mai multe denumiri: locuţiune, expresie idiomatică, fixă, perifrasticăidiotism, construcţie perifrastică, unitate frazeologică, perifrază, echivalent analitic etc.

Analizând toţi aceşti termeni pe care i-am enumerat mai sus, s-ar putea observa că mulţi dintre ei sunt generici, denumind, în genere, o îmbinare stabilă de cuvinte de exemplu, îmbinare stabilă, 45 ibidem, p. În lingvistica romanică, pentru marcarea unităţilor în cauză, se utilizează cu precădere termenul locuţiune. Să încercăm a arăta în ce măsură se justifică folosirea locuţiunii în calitate de termen. Cuvântul — component al locuţiunii nu poate contacta relaţii cu orice alt cuvânt din aceeaşi grup semantic, ci se îmbină numai cu anumite cuvinte având una şi aceeaşi semantică.

În legătură cu funcţia sintactică viteză datând 2 jogos locuţiunilor verbale, subliniem că acestea, fiind mai mult sau mai puţin sudate, nu pot fi dezmembrate, în nici un caz, la analiza sintactică. Reamintim acest moment, deoarece există puncte de vedere ce pledează pentru dezmembrarea lor. II, după ce se remarcă că locuţiunile verbale trebuie considerate ca formând în bloc predicatul propoziţiei, admite, totodată, şi posibilitatea analizei sintactice a elementelor componente ale echivalentului.

Această părere nu este singulară. Locuţiunea constituie o unitate lexicală a limbii, formată după un model semantico-structural, determinat din elemente bine diferenţiate în plan lexical, dar care, în ansamblu, se comportă sub aspect gramatical şi funcţional ca un cuvânt propriu-zis. Am menţionat deja că locuţiunile sunt alcătuite minim din unităţi lexicale.

viteză datând 2 jogos

Cu alte cuvinte, specificul structural vizibil al lor constă în faptul că au aspecte ale îmbinărilor de cuvinte. După cum am menţionat, în unele studii, cuvântul locuţiune este sinonim şi cu expresie.

Sunt numeroase cazurile când lingviştii identifică cei doi termeni, considerând că locuţiunea este sinonimă cu expresia. După Ch.

Spre deosebire de ele, expresiile se caracterizează prin variabilitate, expresivitate şi noutate a ansamblului de cuvinte.

În lingvistică, aceşti termeni nu pot fi consideraţi sinonimi.

Вновь и вновь он пытался заполнить пустые места. Прибор считывал сменяющиеся образы из его сознания и воплощал их на стене. Ничего путного не выходило.

De exemplu, cu verbul «a avea»: «a avea influenţă» — «a acorda influenţă». Stahii este de părerea că, până în prezent, n-au găsit o aplicare largă principiile formale de identificare a locuţiunilor, nu a fost fundamentată o definiţie univocă pentru ele.

După cum există o deosebire între locuţiune şi expresie, aşa există deosebiri între locuţiune şi îmbinare liberă. Această formulă este specifică atât pentru limba română, cât şi pentru limba franceză, şi o vom analiza paralel în ambele limbi.

Este ştiut că funcţionarea articolului în limba română diferă considerabil de cea a articolului francez, ceea ce face ca această formulă să nu fie identică pentru ambele limbi. Trebuie menţionat că această circumstanţă constituie o sursă de erori pentru vorbitorii de limbă română, care studiază franceza. Ø este specifică pentru locuţiunile verbale, pe când în limba română, formula în cauză include, în primul rând, îmbinări libere, şi, în rândul al doilea, locuţiuni verbale şi expresii idiomatice.

  • Hyosung dating

Dacă unii lingvişti francezi admit pentru franceză că o locuţiune verbală se recunoaşte după prezenţa articolului pe lângă substantiv, care intră în componenţa acestei locuţiuni, atunci pentru limba română, acest criteriu nu este valabil. La studierea acestei formule tipologice, ne-am propus să pornim de la punctul comun pentru ambele limbi, adică de la locuţiunile verbale, arătând, pe parcurs, diferenţa şi similitudinea dintre locuţiunile româneşti şi cele franceze, precum şi alte îmbinări de cuvinte având aceeaşi formulă.

Comparaţia cu franceza ne va ajuta la identificarea locuţiunilor verbale pe o bază mai generală, pe de altă parte, locuţiunile verbale fiind după gradul lor de sudură superioare îmbinărilor libere. Ø, se va căuta printre acele grupuri de cuvinte care, pe plan semantic, exprimă o idee unică de acţiune. În favoarea acestui raţionament e semnificativă ideea lui G.

Complementul direct, ca element sintactic, constituie o expansiune a verbului-predicat sau a substitutului acestuia, nu o parte constitutivă a lui.

Meniu de navigare

Acest tip de relaţie verb — complement direct este propriu îmbinărilor libere, şi nu locuţiunilor. Un complement direct poate deveni subiect al frazei pasive, poate avea o secundară relativă, determinative desfăşurate, poate fi substituit printr-un pronume.

O dovadă în plus că substantivele-constituenţi ai locuţiunilor verbale nu sunt complemente directe, poate fi, după părerea noastră, faptul că locuţiunea poate avea un complement direct veritabil. Limba franceză nu admite structuri gramaticale de acest tip. Iarăşi la G. Acest fapt a fost remarcat de majoritate cercetătorilor acestei probleme. Acest lucru se întâmplă, mai ales, în cazurile când această logoformă precedă, special, substantive la singularia tantum: «Adu-mi, te rog nişte vin, nişte apă» etc.

Statele membre instituiseră proceduri de inspecție standardizate, însă Curtea a identificat cazuri în care inspectorii nu utilizaseră modelele de rapoarte disponibile. Rezultatele inspecțiilor nu erau întotdeauna raportate corect în bazele de date naționale. De asemenea, Curtea a constatat că sancțiunile aplicate nu erau întotdeauna disuasive.

Gradul în care era aplicat sistemul de puncte, una dintre principalele inovații ale actualului Regulament privind controlul, care are rolul de a asigura un tratament egal al operatorilor de pescuit, varia foarte mult de la un stat membru vizitat la altul și chiar în cadrul aceluiași stat membru.

Nu în ultimul rând, în prezent nu există un registru european de evidență a încălcărilor și bazat pe locație sancțiunilor, care ar permite o mai bună monitorizare a punctelor aplicate, o analiză a riscurilor mai eficace și o transparență sporită între statele membre. IX Curtea formulează o serie de recomandări în atenția Comisiei și a statelor membre, cu scopul de a îmbunătăți fiabilitatea informațiilor privind flotele de pescuit, monitorizarea măsurilor de gestionare a pescuitului, fiabilitatea datelor privind pescuitul și inspecțiile și sancțiunile.

Introducere Politica europeană în domeniul pescuitului 01 Scopul principal al politicii comune în domeniul pescuitului, conform celei mai recente revizuiri dineste de a asigura durabilitatea sectoarelor pescuitului și acvaculturii pe termen lung din punct de vedere ecologic, economic și social. Acest obiectiv reprezintă o adevărată provocare, deoarece, de-a lungul timpului, unele stocuri de pește din apele Uniunii Europene s-au viteză datând 2 jogos ca urmare a pescuitului excesiv.

Prin urmare, politica comună în domeniul pescuitului vizează să reducă presiunea asupra stocurilor de pește prin adoptarea unei abordări precaute 2 și prin stabilirea unor limite de captură pe baza celor mai bune informații științifice disponibile privind resursele.

Această politică urmărește, de asemenea, să asigure un echilibru între capacitatea flotei și resursele piscicole disponibile. Din acest motiv, UE a stabilit un plafon pentru capacitatea flotei europene la un nivel care să asigure un echilibru între viteză datând 2 jogos și posibilitățile de pescuit disponibile de-a lungul timpului a se vedea caseta 1precum și măsuri de gestionare a pescuitului, pentru a se asigura durabilitatea sectorului pescuitului.

Caseta 1 Echilibru între capacitatea flotei și posibilitățile de pescuit UE își propune să obțină un echilibru durabil între capacitatea flotei de pescuit și posibilitățile de pescuit. Politica comună în domeniul pescuitului stabilește un plafon al capacității flotei de pescuit pentru fiecare stat membru, atât în ceea ce privește puterea motorului [în kilowați kW ], cât și în ceea ce privește tonajul brut TB.

Este posibilă introducerea unor nave de pescuit noi în flotă numai după ieșirea din flotă a unei capacități similare exprimate în kW și TB. Informațiile privind flotele naționale sunt păstrate în registrele privind flota ale statelor membre.

Statele membre au obligația de a institui măsuri care să permită adaptarea, de-a lungul timpului, a capacității de pescuit a flotelor proprii în funcție de posibilitățile lor de pescuit.

Licențele de pescuit, care conțin informații privind capacitatea și uneltele de pescuit, constituie unul dintre principalele instrumente care sunt utilizate pentru gestionarea capacității. În cazul segmentelor de flotă care prezintă o supracapacitate, statele membre trebuie să pună în aplicare un plan de acțiune pentru reducerea capacității la un nivel adecvat.

Statele membre prezintă în fiecare an un raport cu privire la eforturile lor de a asigura un echilibru între capacitatea și posibilitățile de pescuit.

Rapoartele respective folosesc o serie de indicatori biologici, economici și specifici de la bordul navelor stabiliți de Comisie. Ele sunt trimise Comisiei și sunt revizuite de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit. După examinarea rapoartelor transmise de statele membre și a analizei acestui comitet, Comisia întocmește în fiecare an un raport de sinteză pe care îl prezintă Parlamentului European și Consiliului.

Figura 1 prezintă situația diferitelor stocuri de pește în funcție de bazinele maritime. Figura 1 Situația stocurilor de pește evaluate în mările regionale din Europa, din punctul de vedere al stării ecologice bune1 1 O stare ecologică bună înseamnă că diferitele utilizări ale resurselor marine au loc la un nivel sustenabil, asigurând continuitatea acestora pentru generațiile viitoare.

Sursa: site-ul Agenției Europene de Mediu date furnizate, pentru Atlanticul de Nord-Est, de către Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime și, pentru Marea Mediterană și Marea Neagră, de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuitastfel cum a fost actualizat în Ele includ norme privind activitatea flotei, cum ar fi restricțiile privind accesul navelor de pescuit la anumite ape, controale privind efortul de pescuit care vizează să reglementeze capacitatea de pescuit și utilizarea navelor, precum și măsuri tehnice ce reglementează utilizarea uneltelor de pescuit și perioadele și zonele geografice în care este permis pescuitul.

Caseta 2 Principalele măsuri de gestionare a pescuitului în UE 1. Măsuri de control al producției Capturile totale admisibile TAC și cotele Capturile totale admisibile sau posibilitățile de pescuit exprimate în tone sau în număr de exemplare sunt cantitățile maxime de pește care pot fi prelevate pentru un anumit tip de pescuit, dintr-o viteză datând 2 jogos zonă sau într-o anumită perioadă.

În UE, s-au stabilit capturi totale admisibile pentru majoritatea stocurilor comerciale de pește. Comisia elaborează propuneri în acest sens în fiecare an o dată la doi ani, în cazul stocurilor de pești de adâncimepe baza recomandărilor științifice din partea organismelor consultative. Acestea pot include institute naționale de cercetare, Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit și Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime. În ceea ce privește stocurile care sunt partajate și gestionate în comun cu țări din afara UE, valorile TAC sunt convenite cu respectivele țări din afara UE.

Propunerile Comisiei privind capturile totale admisibile sunt analizate de mai multe comisii și sunt apoi dezbătute în cadrul Consiliului miniștrilor pescuitului cu ocazia Consiliului pentru pescuit din luna decembrie a fiecărui an.

viteză datând 2 jogos

Consiliul de Miniștri adoptă valori TAC pentru anul următor, pentru fiecare specie și zonă, nu întotdeauna în conformitate cu propunerile Comisiei.

Capturile totale admisibile sunt repartizate în cote naționale, în conformitate cu un barem stabilit în și actualizat de-a lungul timpului, pe măsură ce noi state membre au aderat la Uniunea Europeană.

Statele membre pot însă face schimb de cote în cursul anului. Cotele pot fi însoțite de măsuri suplimentare menite să limiteze perioadele de pescuit, utilizarea anumitor unelte de pescuit sau accesul la anumite zone de pescuit. Măsuri de control al mijloacelor de producție Verificarea dimensiunii ochiului de plasă al năvoadelor. Sursa: Curtea de Conturi Europeană. Efortul de pescuit Gestionarea efortului de pescuit este o combinație de restricții privind capacitatea flotei și privind timpul pe care aceasta din urmă îl poate petrece pe mare.

UE definește efortul de pescuit drept capacitatea flotei [tonaj TB și puterea motorului kW ], multiplicată cu numărul de zile petrecute pe mare.

Abordările sunt adaptate pentru fiecare activitate de pescuit, ținându-se seama de tipul de unelte de pescuit utilizate și de principalele specii capturate. Restricțiile privind efortul de pescuit sunt aplicate în mod normal împreună cu capturile totale admisibile. Exemple de restricții ale efortului de pescuit se regăsesc în planul de gestionare a stocurilor de cambulă și de limbă-de-mare din Marea Nordului, în normele privind pescuitul în apele occidentale sau în planurile de gestionare pentru Marea Mediterană.

Măsuri tehnice Măsurile tehnice sunt un set de norme care guvernează utilizarea uneltelor, precum și zonele și perioadele în care pescarii își pot exercita activitatea. Aceste măsuri includ specificații de utilizare și de proiectare a uneltelor de pescuit, dimensiunile minime ale ochiurilor de plasă, cerințele privind utilizarea uneltelor de pescuit selective pentru reducerea capturilor accidentale când sunt capturate specii nedorite sau nevizateprecum și sezoanele și zonele de pescuit interzise.

Pentru a pune în aplicare și a monitoriza aceste măsuri de gestionare a activităților de pescuit și a impune respectarea lor, statele membre pot apela la instrumente precum licențele de pescuit și autorizațiile de pescuit, registrele flotei, sistemele de detectare a navelor și centrele de monitorizare a pescuitului a se vedea glosarulinformații privind capturile și debarcările pentru navele aflate sub pavilionul lor, activități de inspecție și, dacă este necesar, sancțiuni. Sistemul de control prevăzut de politica comună în domeniul pescuitului 04 Pentru ca politica comună în domeniul pescuitului să poată asigura durabilitatea stocurilor de pește și a sectorului pescuitului, este esențial să existe un sistem de control eficace al măsurilor de gestionare a pescuitului și al activităților flotei.

Acest sistem include controale privind capacitatea și activitatea flotei, pe de o parte, și respectarea măsurilor de gestionare, pe de altă parte, precum și măsuri de asigurare a respectării normelor în cazul în care se detectează încălcări și, acolo unde este necesar, sancțiuni. În plus, este nevoie de un cadru pentru a se asigura date fiabile privind flota și capturile, atât pentru a se permite luarea măsurilor corespunzătoare de gestionare a pescuitului, cât și pentru a susține rapoartele științifice.

Acestea nu au fost însă suficiente pentru a asigura respectarea politicii. Curtea a raportat cu privire la aceste probleme în 3. În urma raportului Curții, în 4 au fost adoptate reforme majore ale sistemului de control prevăzut de politica comună în domeniul pescuitului prin Regulamentul Consiliului privind controlul și, înprin norme de punere în aplicare adoptate de Comisie.

Există cerințe specifice pentru controlul flotei de pescuit, pentru respectarea măsurilor de gestionare, pentru cerințele de raportare și pentru inspecții și sancțiuni. Printre principalele instrumente de gestionare a flotei se numără registrul flotei care conține caracteristicile tuturor navelor de pescuit, licențele de pescuit, autorizațiile de pescuit etc. Figura 2 prezintă componența flotei UE.

Navele cu o lungime mai mică de 10 metri nu au obligația de a-și înregistra activitățile de pescuit. Navele cu lungimi cuprinse între 10 și 12 metri au obligația de a prezenta informații pe suport de hârtie cu viteză datând 2 jogos la capturi și la debarcări. Navele cu o lungime mai mare de 12 metri au obligația de a prezenta informații în format electronic cu privire la capturi și la debarcări. Navele cu lungimi cuprinse între 12 și 15 metri pot fi însă exceptate de la cerința de transmitere electronică a datelor.

Figura 2 Componența flotei UE pe categorii de lungime Sursa: Registrul european al flotei 84 de nave de pescuit, situația de la În caz de nerespectare, Regulamentul privind controlul prevede că statele membre trebuie să aplice sancțiuni eficace, proporționale și disuasive. Fiecare stat membru decide ce sancțiuni va aplica, în conformitate cu principiul subsidiarității.

Dinpentru a se asigura o aplicare echitabilă a sancțiunilor, statele membre au fost obligate să pună în aplicare un sistem de puncte de penalizare pentru titularii de licențe de pescuit și pentru comandanții navelor de pescuit. Aceste puncte se atribuie în cazul unor încălcări grave ale normelor în vigoare privind aplicarea politicii comune în domeniul pescuitului. În cazul în care se constată mai multe încălcări viteză datând 2 jogos, punctele acumulate pot duce la suspendarea și, în cele din urmă, la retragerea licenței de pescuit, precum și la neeligibilitatea pentru finanțare de la Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.

Rolul Comisiei și al Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului 09 Comisia monitorizează punerea viteză datând 2 jogos aplicare generală a politicii comune în domeniul pescuitului de către statele membre. Statele membre îi transmit datele relevante, în special privind capturile, utilizarea cotelor, efortul de pescuit și capacitatea flotei de pescuit.

Introducere

De asemenea, Comisia poate efectua audituri și inspecții și poate participa la inspecțiile naționale. Apoi poate dispune încetarea unei activități de pescuit până la soluționarea problemei. De asemenea, Comisia poate elabora un plan de acțiune, de comun acord cu autoritățile naționale, vizând îmbunătățirea situației. În cazul în care statul membru respectiv nu ia măsuri adecvate, Comisia poate lansa o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statului membru în cauză.

De asemenea, EFCA răspunde de coordonarea controalelor și a inspecțiilor comune efectuate de statele membre 5. Aceste din urmă aspecte nu au fost analizate însă în cadrul acestui audit. Sfera și abordarea auditului 12 Curtea s-a concentrat pe caracterul adecvat al principalelor cerințe ale Regulamentului privind controlul în domeniul pescuitului și pe punerea lor în aplicare de către statele membre vizitate.

Pentru a răspunde la această întrebare, Curtea a examinat modul în care statele membre au verificat componentele capacității flotei în ceea ce privește kW și TB și dacă registrul flotei era actualizat de statele membre. Sunt puse în aplicare în mod adecvat măsurile de gestionare a pescuitului?

În cadrul acestei întrebări secundare, Curtea a analizat modul în care statele membre au utilizat sistemele de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit și modul în care și-au gestionat cotele de pescuit, regimurile efortului de pescuit și măsurile tehnice. Examinarea Curții a vizat mai degrabă aspecte de ordin general decât anumite tipuri de activități de pescuit.

Sunt complete și fiabile datele necesare pentru gestionarea pescuitului? Pentru a răspunde la această întrebare secundară, Curtea a examinat modul în care statele membre se asigurau că viteză datând 2 jogos privind capturile și declarațiile de debarcare sunt cuprinzătoare, coerente și validate. Curtea a analizat modul în care statele membre partajau informațiile privind gestionarea, în special în situațiile în care navele dintr-un stat membru de pavilion 6 pescuiesc în apele altuia.

De asemenea, s-a examinat modul în care Comisia a consolidat datele furnizate de statele membre. Sunt planificate și efectuate în mod adecvat inspecțiile și sunt sancțiunile aplicate în mod corespunzător?

PS Vita - God of War 2 Gameplay

Curtea a examinat modul în care statele membre au planificat, au efectuat și au raportat cu privire la inspecțiile lor în domeniul pescuitului. De asemenea, s-a examinat dacă statele membre aplicau sancțiuni eficace în urma inspecțiilor.

Sinteză I Politica comună în domeniul pescuitului urmărește să asigure durabilitatea stocurilor de pește și a sectorului pescuitului pe termen lung. Multe stocuri continuă să fie pescuite excesiv, astfel încât sunt necesare eforturi suplimentare pentru o gestionare eficace a pescuitului. Prin urmare, politica comună în domeniul pescuitului include măsuri de limitare a capacității flotei de pescuit și de gestionare a pescuitului prin impunerea unor limite în ceea ce privește capturile cum ar fi cotele și activitățile de pescuit cum ar fi restricțiile privind efortul de pescuit sau norme tehnice pentru anumite activități de pescuit.

În acest sens, s-a analizat, în special, dacă sancțiunile erau disuasive sau nu și modul în care a fost pus în practică sistemul de puncte de penalizare.

Au fost selectate aceste state membre deoarece lor le corespunde mai mult de jumătate din capacitatea flotei UE și aproximativ jumătate din capturile de pește din UE și deoarece flotele lor erau active în Oceanul Atlantic și Marea Mediterană, zone care prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește activitățile de pescuit și măsurile de gestionare a flotei.

Observații Informațiile privind caracteristicile flotei care erau disponibile în registru nu erau întotdeauna exacte și verificate 14 Pentru a reduce presiunea asupra stocurilor, politica comună în domeniul pescuitului stabilește plafoane obligatorii pentru capacitatea flotelor statelor membre, precum și măsuri de gestionare pentru anumite activități de pescuit sau anumite stocuri viteză datând 2 jogos pește.

Pentru a putea asigura atât respectarea plafonului de capacitate, cât și măsurile de gestionare aplicabile, statele membre au nevoie de informații fiabile și actualizate cu privire la capacitatea și la caracteristicile tehnice ale navelor lor de pescuit. Prin urmare, Curtea a examinat modul în care statele membre au verificat puterea motorului în kW și tonajul brut TB pentru navele lor și modul în care au monitorizat fiabilitatea registrelor flotelor.

Controalele privind capacitatea de pescuit erau incomplete 15 În conformitate cu Regulamentul privind controlul, statele membre trebuie să verifice respectarea plafonului lor autorizat pentru capacitate, exprimată ca putere a motorului în kW și ca tonaj brut TBaspecte utilizate de politica comună în domeniul pescuitului ca indicatori ai capacității unei nave de a captura pește.

Capacitatea autorizată a navelor este înregistrată în registrul flotei. Drept rezultat, statele membre nu au efectuat măsurători complete ale navelor lor.

În schimb, Regulamentul privind controlul prevede proceduri de verificare a puterii motorului. Potrivit regulamentului, începând cu ianuariestatele membre au obligația de a efectua o analiză a riscurilor și de a selecta un eșantion reprezentativ, cu privire la care trebuie să efectueze ulterior un control detaliat al documentelor; cu toate acestea, nu este stabilită frecvența cu care trebuie efectuate aceste controale. Dacă verificarea relevă că detaliile privind viteză datând 2 jogos unei nave ar putea fi inexacte, puterea motorului trebuie să fie supusă unui control fizic 8.

Deși controalele fizice necesită resurse semnificative, ele fac posibilă identificarea oricăror modificări ale puterii motorului după punerea în funcțiune a unei nave și a motorului. În conformitate cu Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din privind eforturile depuse de statele membre în pentru realizarea unui echilibru sustenabil între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit 917 dintre cele 23 de țări europene de coastă adoptaseră planuri de eșantionare pentru verificarea puterii motorului până la sfârșitul anului Informații detaliate sunt prezentate în caseta 3.

Caseta 3 Verificarea puterii motorului efectuată în scopul aplicării cerințelor prevăzute de Regulamentul privind controlul În Scoția, s-au efectuat controale fizice în și Analiza riscurilor utilizată și stabilirea dimensiunii eșantionului pentru controlul documentelor au fost realizate la nivel național. Numai una dintre cele 24 de nave inspectate fizic a avut o putere a motorului mai mare decât cea indicată în registru.

viteză datând 2 jogos

În Spania, s-au efectuat controale ale documentelor pe un eșantion aleatoriu de 97 de nave și, îns-au efectuat controale fizice la 15 nave din acest eșantion. În ambele țări, autoritățile au luat măsurile necesare pentru a impune navelor să își regularizeze capacitatea excedentară și, în situațiile în care s-a considerat necesar, s-a interzis continuarea activității lor de pescuit. Rezultatele nu erau încă disponibile la momentul efectuării auditului.

Potrivit informațiilor primite în cursul auditului, Italia nu începuse acest proces. Până la sfârșitul anuluidoar Croația și Bulgaria adoptaseră planuri de eșantionare pentru a verifica puterea motorului.

viteză datând 2 jogos

Figura 3 Situația respectării plafoanelor exprimate în kW în noiembriepe state membre excluzând regiunile ultraperiferice Sursa: COM final. Informațiile conținute în registrele flotelor nu erau întotdeauna exacte 21 Fiecare stat membru deține un registru național, și anume o bază de date în cadrul căreia toate navele aflate sub pavilionul statului membru respectiv trebuie să fie înregistrate în conformitate cu legislația UE.

Comisia Europeană ține un registru al flotei UE, care conține informații relevante despre nave furnizate în mod regulat de statele viteză datând 2 jogos din registrele lor naționale.

El include informații cum ar fi denumirea navei și numărul de înregistrare, uneltele de pescuit principale și secundare, lungimea maximă totală, tonajul brut TB și puterea motorului kW. El permite monitorizarea respectării plafoanelor privind capacitatea flotei de pescuit și furnizează date de bază pentru măsuri de gestionare cum ar fi restricțiile privind anumite unelte de pescuit, obligațiile de raportare ale navelor și sistemul de monitorizare a navelor.

Existența unor informații nefiabile în registru reduce nivelul de încredere care poate fi acordat registrului UE ca instrument esențial pentru gestionarea politicii comune în domeniul pescuitului. În ceea ce privește Italia, Curtea a constatat că procedurile de gestionare a registrului național și a registrului UE erau atât de complexe încât era nevoie de mai multe luni pentru introducerea modificărilor caracteristicilor navelor în registru, lucru care a condus la apariția unor diferențe între cele două registre.

Curtea a constatat că din registrul UE lipseau 19 nave, dar că acestea figurau în registrul național și a identificat un număr de 9 nave care lipseau din registrul național, dar care figurau în registrul UE. În plus, în cazul a 46 de nave, s-au observat diferențe între cele două registre.

În urma comparației datelor din registrele naționale cu cele din registrul UE de la sfârșitul anuluiCurtea a constatat că registrul UE era, în mare parte, actualizat și că reflecta informațiile din registrele naționale, Italia fiind singura excepție dintre statele membre vizitate. Măsurile de gestionare a pescuitului erau puse în aplicare în mod corect, dar existau lacune semnificative în ceea ce privește cerințele de control pentru navele mici 25 Monitorizarea activităților de pescuit constituie o parte esențială a oricărei politici de dezvoltare durabilă a pescuitului și permite culegerea de informații care sunt folosite pentru a contribui la elaborarea unor măsuri adecvate de gestionare a pescuitului și la evaluarea acestora Calitatea acestei monitorizări va avea un impact asupra eficacității măsurilor de gestionare.

În plus, statele membre au obligația de a pune în aplicare și de a monitoriza și măsurile de gestionare a pescuitului prevăzute în legislația națională și internațională inclusiv în rezoluțiile organizațiilor regionale de gestionare a pescuituluiprecum și de a se asigura că atât navele din UE, cât și navele străine care pescuiesc în apele UE respectă normele și restricțiile în vigoare. Sistemele de locul de dating în nyc a navelor furnizează informații importante de monitorizare, însă exclud o mare parte a flotei de pescuit 27 Regulamentul privind controlul prevede că statele membre trebuie să dispună de un viteză datând 2 jogos de monitorizare a pescuitului CMP pentru prelucrarea automată a datelor transmise prin sistemul de monitorizare a navelor de către navele de pescuit aflate sub pavilionul lor.

Dispozitivele de urmărire prin satelit montate la bordul navelor transmit datele de identificare a navelor și detalii privind site-ul dating sit, data, ora, cursul și viteza navei a se vedea figura 4.

Revista publică materiale în limbile română, franceză, engleză, germană, spaniolă, portugheză, rusă şi ucraineană. Materialele incluse în volum au fost recenzate în prealabil. University of Heidelberg, Germany. Materials included in this volume were previously reviewed. Dar dacă nu cunosc înţelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbeşte, şi cel ce vorbeşte, va fi un străin pentru mine 1 Corinteni, 14 :

Astfel, se furnizează în timp real informații foarte importante pentru monitorizarea activităților de pescuit și planificarea inspecțiilor. De exemplu, folosind informațiile privind viteza și poziția transmise de o navă, centrul de monitorizare a pescuitului poate detecta dacă aceasta pescuiește într-o zonă în care pescuitul este restricționat. Apoi, poate verifica dacă nava are sau nu autorizația necesară sau caracteristicile permise pentru activitățile de pescuit în zona respectivă.

Cu toate acestea, în Italia, spre deosebire de celelalte țări vizitate, sistemul nu genera alerte automate atunci când navele intrau în zone în care pescuitul era restricționat, astfel încât să permită autorităților să verifice dacă nava era autorizată să pescuiască. Uneori, statele membre au stabilit condiții mai stricte decât cele impuse de Regulamentul privind controlul. De exemplu, pentru a putea verifica mai bine activitatea navelor viteză datând 2 jogos conformitate cu planul național de gestionare a pescuitului în Marea Mediterană 12Spania a impus tuturor navelor de pescuit cu plase-pungă 13 și traulerelor 14indiferent de dimensiunea lor, să fie conectate la sistemul de monitorizare a navelor.

În plus, unele autorități regionale din Spania au impus tuturor navelor care pescuiesc în anumite zone protejate să fie echipate cu sisteme de localizare mai simple altele decât sistemul de monitorizare prin satelit. Statele membre pot excepta navele cu o lungime mai mică de 15 metri de la această obligație dacă acestea pescuiesc numai în apele statului membru de pavilion sau dacă nu petrec niciodată mai mult de 24 de ore pe mare din momentul plecării până la întoarcerea în port.